De astăzi vom vedea Universul cu alţi ochi: debutează cel mai mare proiect astronomic de pe Terra

„Ce este cu adevărat special la acest loc este faptul că aici, deasupra capetelor noastre, nu se găseşte practic niciun vapor de apă. Sunt atât de puţini vapori încât orice lumină emisă de un corp ceresc, galaxie sau stea ajunge la noi fără vreo imixtiune”, a explicat Gianni Marconi, un astronom din cadrul ALMA (Atacama Large Millimeter-submillimeter Array), acronim ce înseamnă „suflet” în limba spaniolă.

„Acesta este cel mai mare observator construit vreodată”, a declarat Marconi cu mândrie.

• O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură
• Prietenii ajută persoanele în vârstă mai mult decât familia, arată un studiu

ALMA este un efort comun al mai multor agenţii din America de Nord, Europa şi Asia. Atunci când oamenii de ştiinţă au dorit să identifice un loc în care să amplaseze cea mai mare grupare de telescoape din lume, printre criterii se numărau altitudinea înaltă, umiditatea scăzută, vremea însorită şi un acces comod din punct de vedere logistic.

Llano Chajnantor, un loc situat pe o câmpie lângă un munte aflat la graniţa Repubici Chile cu Bolivia, la mică distanţă de oraşul turistic San Pedro de Atacama, s-a dovedit a fi locul ideal.

Atunci când cercetătorii au testat nivelul de umiditate folosind un echipament ultrasensibil, concluzia iniţială a fost că aparatul s-a stricat, pentru că nu puteau crede că nivelul este atât de scăzut.

Pentru că umiditatea este aproape inexistentă, cele 66 de antene ale proiectului ALMA (ce variază în diametru de la 7 la 12 metri) pot zări obiecte situate în cele mai întunecate şi mai îndepărtate regiuni ale universului. Informaţiile colectate de aceste antene sunt apoi procesate de un supercomputer.

„Comunitatea ştiinţifică doreşte să folosească ALMA în cercetări asupra formării stelelor, asupra modului în care se «nasc» planetele şi nu doar asupra a ceea ce se petrece în sistemul nostru solar, ci şi asupra modului în care acesta s-a format după Big Bang”, explică Thijs de Graaw, directorul ALMA.

Specialistul a explicat de ce acest proiect promite să ne deschidă noi „porţi” spre înţelegerea universului: „Este o revoluţie în istoria universului în tărâmul undelor electromagnetice cu o lungime de undă mai mică de un milimetru. Aceste unde pot penetra prin norii de praf şi se pot concentra asupra formării stelelor. Telescoapele nu pot vedea ce are în loc în interiorul acestor nori. Cu ALMA, putem. De aceea, este ca şi cum am deschide o fereastră nouă”.

Sursa: AFP